Investitiile si libera circulatie a capitalului sunt esentiale pentru cresterea economica a Europei. Totusi, pietele de capital ale UE sunt inca slab dezvoltate si fragmentate. Prin urmare, Comisia Europeana a adoptat un plan de actiune pentru „Uniunea Pietelor de Capital” in 2015 prin care urmareste crearea unei piete unice pentru capitalurile din Europa. Comitetul Economic si Social European - CESE a lansat un apel pentru ca Europa sa mobilizeze mai bine capitalul si sa il canalizeze catre companii, infrastructura si proiecte sustenabile care vor crea locuri de munca si crestere economica.

In cadrul sesiunii plenare, CESE a adoptat o opinie privind planul de actiune al Comisiei Europene prin care sprijina obiectivele acestuia si promoveaza extinderea si diversificarea surselor de finantare, in cadrul unei piete de capital unice bazate pe o armonizare maxima a regulilor. CESE sesizeaza importanta deosebita a introducerii, aplicarii si supervizarii masurilor din plan de catre Statele Membre.

Intreprinderile mici si mijlocii care sunt recent infiintate, in domenii inovative, active pe plan international si conduse de manageri bine pregatiti, genereaza cele mai multe locuri de munca noi in Uniunea Europeana. Cercetarile Eurofound arata ca desi IMM-urile au fost responsabile pentru 71% din locurile de munca nou create in sectoarele non-financiare in 2014, este inca o nevoie foarte mare de sprijin adaptat nevoilor concrete pentru ca o redresare consistenta a pietei muncii sa aiba loc.

Acestea sunt unele dintre rezultatele prezentate in raportul pentru 2015 privind locurile de munca in cadrul IMM-urilor, realizat de Monitorul European al Restructurarilor. Raportul a identificat care sunt principalele tipuri de IMM-uri generatoare de locuri de munca si care sunt principalii factori care incurajeaza acest fenomen, precum si cele mai importante bariere in calea crearii de locuri de munca.

Sustenabilitatea finantelor publice a fost adusa in prim-plan de cresterea semnificativa a nivelurilor de indatorire, ca urmare a crizei economice si financiare ce a inceput in anul 2008. Chiar daca gradul ridicat de indatorare publica nu a fost la originea crizei in cele mai multe state din Europa, datoria publica din prezent reprezinta un risc la adresa sustenabilitatii.

Analiza privind sustenabilitatea fiscala porneste de la ideea ca politicile economice ale Statelor Membre nu vor suferi schimbari majore si nu cuprinde o viziune asupra Greciei si Ciprului, ambele aflate sub incidenta unor "planuri de salvare".

O prima concluzie a acestei analize a fost ca nici un stat membru al Uniunii Europene nu va avea de infruntat riscurri de sustenabilitate financiara pe termen scurt.

In primul sau an de existenta, Erasmus+, programul dedicat educatiei, formarii, tineretului si sportului, acum mai amplu si mai bine adaptat scopurilor urmarite, se ridica deja la nivelul asteptarilor.

Cu un buget de peste 2 miliarde in primul sau an, Erasmus+ a oferit deja oportunitati de implicare in 18.000 de proiecte pentru mai mult de un milion de persoane. Oportunitati mai flexibile pentru colaborarea intre sectoare ajuta, de asemenea, sistemelor europene de educatie, pregatire, tineret si sport, in testarea unor practici inovative, reformare si modernizare.

Tibor Navracsics, Comisarul UE pentru Educatie, cultura, tineret si sport, a afirmat: „Erasmus+ face diferenta in viata studentilor, stagiarilor, ucenicilor, cadrelor didactice si organizatiilor care participa la acest program. Le permite sa castige experienta, sa dobandeasca abilitati si competente care le imbunatatesc perspectivele de a gasi un loc de munca. Erasmus+ are un impact vital asupra economiei si societatii noastre. Contribuie la reformarea si modernizarea sistemelor de educatie si formare a tinerilor in intreaga Europa, ceea ce poate genera o explozie a cresterii economice si a generarii de locuri de munca. Erasmus+ este important pentru ca deschide numeroase oportunitati pentru tinerii europeni si joaca un rol major in eforturile de a face fata provocarilor cu care se confrunta, astazi, economia si societatea noastra.”

Investitiile de la bugetul Uniunii Europene in cercetare si inovare in perioada 2007 – 2013, au contribuit semnificativ la imbunatatirea performantelor stiintifice in Europa, consolidand totodata competitivitatea, prin imbunatatirea capacitatii industriei de a inova.

Acestea sunt unele dintre rezultatele generale ale evaluarii celui de-al saptelea program-cadru (FP7), publicat la finalulul lunii ianuarie de catre Comisia Europeana.

Evaluarea ex-post a FP7, programul Uniunii Europene dedicat finantarii cercetarii pentru perioada 2007-2013, a fost realizata de catre un grup de experti independenti care a analizat impactul economic si social al acestui program. Pe baza acesteia, Comisia a formulat recomandari care urmeaza a fi integrate in programul Orizont 2020, actualul program al Uniunii dedicat finantarii cercetarii si inovarii.

Carlos Moedas, Comisarul pentru cercetare, stiinta si inovare a afirmat cu ocazia lansarii acestor rezultate: „Experti independenti au confirmat ca investitiile noastre in cercetare si inovare sprijina stiinta de clasa mondiala si amelioreaza bunastarea cetatenilor nostri. Acum utilizam lectiile invatate pentru imbunatatirea in continuare a programului Orizont 2020, noul program de finantare al UE pentru cercetare si inovare, si pentru a-l face mai simplu, mai eficient si mai axat pe gasirea de solutii inovatoare in beneficiul societatii si economiei noastre.”